14 ianuarie 2017

Fara mine

Ma trezesc dimineata si ma uit in oglinda insistent. Nu vad nimic. Nimic din ce am fost, zambetul pana la urechi, sau sclipirea aia din privirea sireata cu care ma admir.
Ma simt goala si imi este greu sa accept ca am ajuns sa fiu umbra unei persoane pe care am construit-o cu atat de mult tact, am slefuit-o de nenumarate ori, si am incercat s-o schimb mereu in bine, mai mult de dragul altora decat de dragul meu.
Acum...ajung sa ma intreb, eu pe mine...de ce? De ce accepti, de ce nu ripostezi, de ce nu contrazici, de ce cazi in genunchi si refuzi sa te inalti? De ce iti calci pe principii, faci compromisuri si lasi sa te doara? De ce plangi pentru nepasarea altuia, razi fals, cand ar trebui sa urli, si zambesti mecanic?
De ce nu-ti sunt toate serile calde, noptile linistite, si diminetile senine?
De ce te lasi, de ce nu-ti faci dreptate, de ce nu te intrebi, de ce taci? De ce?
Si stau asa in fata oglinzii, si vad cum picaturi sarate se scurg de-a lungul obrajilor pe care ii vreau mangaiati, pana pe gat, spre pieptul care a alinat, dar care tanjeste, pe dinauntru, dupa alinare.

3 ianuarie 2017

Evoluția unui suflet

Uneori mă întreb de ce ne este nouă, oamenilor, atât de greu să ne înțelegem, să ne acceptăm, să ne iubim. Îmi trece imediat prin minte genul ăla de persoană pe care nu pot să o sufăr nici în ruptul capului. După aceea, mă gândesc că are un motiv să fie așa: poate a fost bătaie de joc prin școala generală, ori a fost cândva vreo persoană timidă și nesigură pe ea...sau are ceva frustrări adunate în timp...
Nu știu dacă oamenii au cu adevărat un motiv real să devină tipul „ăla” de persoană, însă fiecare știe cum i-a fost trecutul și de ce își trăiește așa prezentul. Acum mă întreb eu...de ce suferim noi, cei din prezent, pentru trecutul creat de altcineva?
Dacă ai fost mințit, ori înșelat, nu înseamnă că toți oamenii sunt necinstiți, dacă ai muncit și nu ai fost răsplătit, nu înseamnă că nimeni nu știe să recompenseze un om harnic, iar dacă ai oferit și nu ai auzit un „mulțumesc”, nu înseamnă că toți oamenii sunt nerecunoscători.
Am văzut atât de mulți oameni care au evoluat urât, din perspectiva mea, din cauza lucrurilor de genul celor de mai sus. Am trăit pe pielea mea consecințele trecutului unor oameni la care țin sau am ținut, și nu știu dacă mai vreau să vindec răni care nu au fost create de mine. Nu mi-am dorit niciodată să schimb caractere, cred doar că am reușit să mă lipesc, în mare parte, de cele potrivite.
Însă, atunci când te legi de o persoană cu un caracter format pe baza unui trecut regratabil, ce faci? Pleci...sau accepți o persoană construită din frânturi de regrete și un maldăr de frustrări. Suferi, pentru că tu nu meriți să fii tratat așa, tu ești un om sufletist și blând, cel care mângâie când e supărat, și alină când doare, cel care este sincer și dedicat, zâmbește pentru că vede frumosul în orice și tânjește după o clipă petrecută împreună.
Ce se întâmplă în continuare? Te frustrezi, te întrebi de ce ești tratat așa, nu-ți mai găsești liniștea și oricât ai încerca, nu mai vezi nimic frumos pe nicăieri...te-ai schimbat. Apoi, ești lăsat în pustiu, singur, și suferi, te umpli de regrete și rămâi un frustrat.
La un moment dat, te găsește un suflet pur, frumos, și fericit, și se atașează de tine. Ai fost și tu așa cândva, însă acum, de teamă să nu suferi, ești tu cel care transformă un suflet frumos, într-o furtună de sentimente urâte. Apoi, lași sufletul ăla nenorocit acolo, în pustiu, pentru că nu îți place propria ta creație...
În sfârșit, îmi răspund singură la întrebare, și realizez că noi, oamenii, ne formăm unii pe alții, iar când ne dăm seama că am transformat un fluture în liliac, fugim din peșteră și căutăm din nou pe câmpiile pline de flori. Iar atunci când vom ajunge toți lilieci, lumea va fi o mare peșteră întunecată, umedă și plină de...urât.

19 noiembrie 2016

Cand dai tot ceea ce ai.

Esti barbat, intr-o relatie frumoasa. Imagineaza-ti frumosul ca fiind ceva imperfect.
O ai langa tine zi si noapte, la bine si la greu. Te iubeste nespus, are grija de tine, iti calca, iti gateste, iti satisface toate poftele si mai ales, nu te minte niciodata.
Multi ii spun ca nu o meriti, ca nu esti destul de bun pentru ea. Ca ar trebui sa renunte la tine, pentru ca poate gasi pe altcineva, care sa ii ofere mai mult - respect, sprijin, rasfat, mai mult din toate. Mai multe clipe de fericire, mai multe zambete, mai multe complimente, mai multe...multe.
Insa ea te vrea doar pe tine. Isi doreste sa se trezeasca in fiecare dimineata in bratele tale. Nu esti cu nimic mai special decat oricare altul, nu-i asa? Nici macar nu o faci sa zambeasca dimineata. Stii cat de important e sa faci o femeie sa zambeasca? Nu o apreciezi, nu o admiri, si nici nu o inciti cu nimic. Esti monoton si urmezi o rutina grozava, de care tu parca nu te saturi. Alaturi de ea, si iti este alaturi.
In realitate, faci pe altcineva sa zambeasca. Admiri alta femeie, care nu ar face pentru tine un sfert din ceea ce ai in momentul de fata. Admiri o femeie care nu are nevoie de tine, si de care nici tu nu ai nevoie. O cuceresti cu vorbe dulci si o faci sa isi doreasca sa te aiba. Pana reusesti. Apoi, te intorci acasa.
Te intorci la cea care te iubeste, care a spalat, a gatit si a facut curat, asteptandu-te.
Cand aude cheia in usa, tresare ca un catelus care isi astepta stapanul. Sare in bratele tale, dar simte ca tine de gat un trunchi de copac...rece, rigid si scortos. Simte. O femeie care iubeste simte intotdeauna. Dar nu vrea sa vada. Pentru ca dragostea e oarba. Dar o vorba spune asa: "Dragostea e oarba, insa din magar, nu poti face armasar."

4 noiembrie 2016

Fericirea

Fericirea poate avea multe forme si culori. Te poate invalui din senin, ori trebuie construita in timp. Uneori trebuie sa muncesti pentru ea, alteori vine gata impachetata.
Pentru multi oameni, fericirea nu are definitie. Altii stiu exact ce anume le confera acest sentiment.
Foarte multi oameni ii fac pe altii fericiti extrem de usor...altii nu stiu cum sa faca asta...ori nu vor sa stie.
Ce inseamna sa faci pe cineva fericit? Sa-l vezi zambind? Sa-l faci sa rada in hohote? Sa se bucure de fiecare moment din viata? Toate astea la un loc, plus inca ceva.
Oamenii au uitat sa fie fericiti. E mult sa mergi pe strada si sa vezi pe cineva zambind. E mult, si tragic. Ma bucur cand vad oameni razand...ar trebui sa mi se para ceva normal.
Cat iti ia sa faci pe cineva sa zambeasca? Cateva secunde: un mesaj, un gand bun, o imbratisare, o floare, o incurajare, un sarut, si tot asa...
Cat iti ia sa faci pe cineva sa zambeasca, si sa nu uite prea repede de ce a zambit? Cateva minute: o plimbare in parc, in mall, in piata, o vizita scurta, dar la momentul potrivit, un dar oferit din suflet, un suc baut impreuna la colt de strada, si tot asa...
Cat iti ia sa faci pe cineva sa zambeasca, si sa nu uite niciodata de ce a zambit? Cateva ore: o cina in parc, pe o banca pustie, o conversatie la telefon, lunga cat noaptea intreaga, o discutie fata-in-fata, sincera si nevinovata, o imbratisare de sute de minute, un sarut cald, de zeci de secunde, o noapte alba petrecuta impreuna, si tot asa...
Cat iti ia sa faci pe cineva fericit? O viata intreaga, in care omul acela zambeste, si daca uita de ce a zambit, il mai faci o data sa zambeasca, si tot asa, pana ajunge sa nu uite niciodata de ce a zambit.
Fericirea nu trebuie uitata, pentru ca este cel mai important lucru pe care oamenii il pot avea impreuna. Nu poti fi prieten cu un om, daca ceea ce faci il intristeaza, nu poti avea o familie, daca dezamagesti, nu poti avea o relatie daca nu esti dedicat, nu poti fi fericit, daca esti trist, dezamagit, si singur.
Daca oferi fericire, vei primi acelasi lucru in schimb. 

Viata e simpla si frumoasa, daca stii sa gasesti fericire in fiecare mic detaliu.

13 mai 2016

Pe dinauntru

Sunt multi oameni care tin lucruri diverse in taina...lacrimile, povestile vechi, amintirile frumoase, urate, sau simple spuse ale prietenilor, locuri, momente sau trairi placute ori...nu.
Poate fiecare om are un loc secret...nu ma gandesc la un loc pe care sa nu il stie nimeni...ci un loc de care sa nu stie nimeni.
Ilona si-a gasit locul secret din intamplare. Intr-un inceput de vara, in marginile orasului in care locuia, a avut ocazia sa mearga la o nunta intr-un mic colt de Rai, ce se afla pe malurile unei delte in mijlocul "nicaieriului".
A plecat de acolo cu sunetul pasarilor in minte, cu mirosul florilor proaspete in vene si cu liniste in suflet.
Peste cateva zile, s-a intors acolo singura. A stat ore in sir sa asculte pasarile, si sa admire cerul. S-a plimbat printre firele de iarba si a cules parfum de flori de pe miile de petale de iris proaspat rasarit.
Fata a ramas vesnic indragostita de acel loc, si s-a reintors acolo de foarte multe ori, in taina. Intotdeauna singura, se urca in masina si pentru doua-trei ore, disparea din nebunia urbana in care traia.
Pentru ea, plimbarile acestea erau ca o evadare. Era taina ei...doar a ei...
Asupra Ilonei s-au napustit, in acelasi timp, cea mai urata si cea mai frumoasa perioada din viata ei. Fata stia inca de pe atunci ca iubirea invinge in cele din urma, si ca dragostea adevarata se manifesta pana la ultima suflare, si desi te face sa iei cele mai drastice decizii, te alina si te imbie cu parfum de primavara in orice moment al vietii.
Pentru ea, dragostea nu fusese niciodata atat de confuza; nu reusea sa inteleaga ce i se intampla, si de ce iubea in disperare un om pe care abia daca il cunostea. Cu trecerea timpului, a ajuns sa il iubeasca mai mult decat se iubea pe sine, i-a oferit tot ceea ce a avut, si l-a dus in locul ei secret. De ce, nici ea nu stie..."secretele nu se spun niciodata", se gandea ea..."daca ar fi asa usor in viata reala", isi zicea cu lacrimi in ochi.

Cu el acolo, pe banca, i-au venit in minte cuvintele pe care o batrana i le spusese pe pontonul vechi din spatele manastirii:
"Nu anii te maturizeaza, ci durerea.
Nu iubirea te schimba, ci indiferenta.
Nu cuvintele dor, ci tacerea.
De aceea este mai bine sa tii unele lucruri in secret, si sa nu incerci a afla niciodata cele mai ascunse taine ale omului. Daca cineva isi va dezbraca sufletul in fata ta, cu bunele lui si relele, cu adevarurile si minciunile, cu durerile si bucuriile, greutatile si momentele de usurare, cu totul si cu toate, va fi cel mai frumos moment pe care il vei trai, si vei simti cel mai frumos lucru de pe Pamant - iubirea adevarata."